Într-un interviu cu jurnalistul Val Vâlcu, istoricul Lavinia Betea și avocatul Bogdan Bărbuceanu au vorbit despre rejudecarea procesului Ceaușeștilor, după aproape 35 de ani de la executarea lor în 1989.  

Ginerele fostului președinte și un nepot al acestora susțin că Tribunalul Militar Excepțional a fost constituit ilegal și cer anularea sentinței de condamnare la moarte, solicitând rejudecarea procesului. 

Procesul soților Ceaușescu, o „crimă”? 

Despre dosarul Revoluției s-a discutat mult, dar parcă niciodată destul… Când vine vorba de „dosarul Ceaușescu”, istoricii și experții în Drept încă încearcă să deslușească toate detaliile.  

Sâmbătă, 7 septembrie, istoricul Lavinia Betea și avocatul Bogdan Bărbuceanu au fost invitați la interviurile DC NEWS, unde, alături de jurnalistul Val Vâlcu, au vorbit despre acest dosar. 

Val Vâlcu a întrebat dacă, în contextul emoțional, social și politic de atunci, se poate vorbi despre un proces corect al fostului dictator, având în vedere că urmează să se decidă cererea de rejudecare înaintată de familia acestuia pe 18 septembrie. 

„Așa s-a intitulat atunci, sub acest generic a fost prezentat de presă. Așa a fost diseminat în opinia publică și este cea mai scurtă formulă, până la urmă – procesul Ceaușeștilor.  

Deși, după legile unui stat de drept, după maniera în care încercăm și noi să judecăm acum lucrurile și chiar după opiniile ulterioare pe care le-au avut membrii completului de judecată și cei care au fost prezenți acolo (chiar și aceia care au executat sentința), acela n-a fost un proces – a fost o crimă. 

Nici termenul de execuție nu este bun, folosim termenul de execuție atunci când vorbim despre o condamnare la moarte”, a spus istoricul Lavinia Betea la DC News TV.  

În urma unor arjumente juridice, totul rămâne „o mascaradă”

Istoricul a subliniat că sentința împotriva lui Ceaușescu a fost pronunțată fără argumente juridice și fără probe, fiind descrisă de însuși Ceaușescu ca o „mascaradă”.  

„Având în vedere că a fost o sentință fără niște argumente juridice, fără probe, a fost, cum a zis însuși Ceaușescu, «o mascaradă». «Puteați să mă împușcați fără mascarada aceasta», a spus el atunci.  

Iar noi eram extraordinar de reticenți la ce spune el, ni s-a părut o impietate, de-a dreptul, solicitările pe care le-a avut: nu vorbește decât în fața Marii Adunări Naționale. Iată că, uitându-ne în spate, într-adevăr, Marea Adunare Națională era forul legislativ al țării, singurul îndrituit în acel moment să accepte deferirea lui justiției – dacă am fi fost într-un stat de drept”, a continuat Lavinia Betea. 

„Cu alte cuvinte, Ceaușescu a fost singurul care a cerut să se aplice legea. În primul rând, aici vorbim de acest tribunal extraordinar, constituit în baza unei hotărâri a CFSN din 24.12.1989, care este, desigur, total nelegală. De ce? 

Pentru că în legislația noastră penală, în Codul de procedură penală din 1968, care era în vigoare în 1989, nu se prevedea această posibilitate. Ca atare, o hotărâre a CFSN n-ar fi putut să vină peste dispozițiile Codului penal, pentru că acel Cod penal și Cod de procedură penală erau legi, cum sunt și acum, legi organice. Ele nu pot fi modificate printr-o hotărâre.

În al doilea rând, vorbim de nerespectarea niciunei norme de procedură în ceea ce înseamnă un proces penal. Și, dacă vreți, vizavi de ce s-a întâmplat acolo, eu pot să vă spun că pe încadrarea veche din art. 176 din Codul penal valabil în acea perioadă (Codul penal din 1969 – n.r.), vorbim de omor deosebit de grav”, a punctat avocatul Bogdan Bărbuceanu.