Într-un interviu acordat DC News TV, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Mircea Fechet, a discutat despre Strategia Națională privind Adaptarea la Schimbările Climatice pentru perioada 2024-2030, un document care ar putea impune schimbări fundamentale în societate și economie.
Executivul a aprobat Strategia Națională privind Adaptarea la Schimbările Climatice (SNASC) pentru perioada 2024-2030, cu perspectiva anului 2050, acum două săptămâni. SNASC consolidează capacitatea României de a răspunde provocărilor generate de schimbările climatice.
Ce prevede Strategia Națională privind Adaptarea la Schimbările Climatice?
Întrebat ce reprezintă concret acest document și ce presupune adaptarea la schimbările climatice pentru cetățenii României, ministrul Mircea Fechet a răspuns:
„Este, în primul rând, un document care ne explică ce avem fiecare dintre noi de făcut în legătură cu modul în care suntem afectați de schimbări climatice, pentru că astăzi nu mai există niciun dubiu… Fiecare simțim pe propria piele (efectele încălzirii climatice – n.r.). Mai este puțin și începe școala, însă avem Cod roșu de caniculă, secetă pedologică prelungită și foarte extinsă și multe alte probleme cauzate de schimbările climatice.
Și acel document este o sumă a strategiilor pe fiecare domeniu în parte pentru a ști ceea ce ne așteaptă, pentru că, fără îndoială, până în 2050 clima se va schimba în continuare. Și, atunci, ceea ce ne rămâne de făcut, înțelegând că este imposibil să oprim această evoluție, este să ne adaptăm. Iar dacă trebuie să ne adaptăm, trebuie să știm foarte clar ce avem de făcut”.
Schimbările climatice, o amenințare majoră pentru agricultură
Schimbările climatice reprezintă o provocare serioasă pentru agricultura României, un sector extrem de vulnerabil și strâns legat de evoluțiile climatice. Mircea Fechet a subliniat gravitatea situației, avertizând că, fără intervenții rapide și eficiente, sudul țării ar putea deveni un deșert în următoarele decenii.
„Cel mai afectat domeniu și cel mai dependent de schimbările climatice este agricultura. Și aici, împreună cu fermierii, cu asociațiile și colegii de la ANM, care fac aceste prognoze pe termen lung, trebuie să intervenim. În caz contrar, în următorii 50 de ani, întregul sud al României va fi deșertificat complet, așa cum se întâmplă deja în anumite județe – Dolj, Gorj, Mehedinți – unde pierdem în fiecare an 1.000 de hectare de teren arabil. Se transformă, pur și simplu, în nisip. E ca la mare”, a explicat ministrul.
Împădurirea, cel mai simplu „instrument” de care dispunem
Eforturile de combatere a deșertificării în sudul României au devenit o prioritate pentru autorități, în contextul în care schimbările climatice afectează tot mai grav regiunea. Ministrul Mediului a vorbit despre importanța împăduririi, oferind un exemplu concret al impactului pozitiv al acestor acțiuni asupra microclimatului local.
„Am fost de trei ori în sudul României, acolo unde, în fiecare an, împădurim sute de hectare. Practic, recuperăm tot acel deșert. Și am făcut un test: am fost, cu termometrul în mână, într-o pădure care tocmai împlinise 18 ani și am văzut câte grade sunt în acea pădure. După care am ieșit imediat în drum, în vecinătatea pădurii.
Diferența, să știți, este de 10 grade. Nu mai vorbesc de umiditatea din sol, pe care o perdea forestieră sau o pădure o asigură; nu mai vorbesc de acel strat care se formează la baza pădurii și care nu mai lasă praful să se ridice”, a declarat Fechet.
