Victor Ionescu susține că România trebuie să abordeze relația cu diaspora prin politici diferențiate, adaptate atât celor care rămân definitiv în străinătate, cât și celor care își doresc să revină în țară.
Strategia ar trebui să includă sprijin economic clar, proceduri administrative simplificate, măsuri de stabilitate și combaterea dezinformării, pentru a transforma românii plecați în actori activi ai dezvoltării naționale.
„Haideți să ne uităm la țări care au o diasporă mare, ca și a noastră, care cumva se aseamănă cu noi. Vorbim de Ungaria și de Polonia. Vorbim de diaspora aceasta de după 1990, nu de diaspora Ungariei de dinainte de 1990. Trebuie să vedem ce modele au aplicat ei. Iar lucrurile, dacă mă întrebați pe mine, sunt foarte simple.
Trebuie, întâi, o politică pentru cei care nu se mai întorc și rămân acolo. Fără doar și poate. Chiar dacă ei, în suflet, trăiesc și spun că la pensie sau cândva se vor întoarce, de obicei, dacă sunt plecați de 5, 7 sau 10 ani, nu se mai întorc. Pentru că se stabilesc acolo, își fac un rost, își cumpără o casă, își întemeiază o familie și foarte greu mai revin. Doar dacă se întâmplă vreo criză economică sau ceva asemănător și atunci știu că au o casă în țară și se întorc.
Și, desigur, trebuie o politică și pentru cei care vor să se întoarcă. Practic, strategia noastră ar trebui să fie pe două paliere: pentru cei care sunt acolo și pentru cei care vor să se întoarcă. Aici trebuie să identificăm ceva, dacă mă întrebați pe mine, în zona economică, ca să-i tentăm să se întoarcă și, practic, să-i încurajăm să-și aducă banii acasă, să investească aici.
Mai mult decât cei pe care îi trimit lunar. Pentru că, de obicei, românii din străinătate fac economii. Pe lângă ce trimit în țară, mai pun deoparte și acolo. Chiar dacă își cumpără case, investesc în imobiliare sau în terenuri, cu siguranță ar avea bani și pentru afaceri. Și cred că pe linia aceasta ar trebui să pornim.
Statul, fie prin fonduri europene, fie prin fonduri de la bugetul național, ar trebui să aibă câteva programe dedicate. Dar ele trebuie să fie simple și clare pentru aceștia. De ce? Pentru că, după 10 ani trăiți în Spania, ca să te întorci în România și să începi o afacere, ești deja rupt de realitatea de aici. Nu mai știi cum funcționează lucrurile: ce avize, ce autorizații îți trebuie, unde trebuie să mergi și ce trebuie să faci.
Și atunci, totul trebuie să fie simplificat pentru ei. Dacă mai adăugăm și teama multora dintre ei, „nu mă întorc în țară să fac o afacere, că îmi vin controale, îmi vin verificări, îmi vin tot felul de chestiuni”, atunci punem capac. Aici, o lege foarte bună a fost aceea a prevenției, mai ales pentru românii din diaspora. Dar și pentru cei din țară. Pentru că nu poți ține pasul cu toate schimbările legislative și să știi că, de azi, lucrul acela trebuie pus invers sau mutat în altă parte. Nu ai de unde să știi, mai ales în cazul afacerilor mici.
Așadar, ca să-i putem atrage, trebuie să le oferim ceva concret și să construim o strategie. La fel, ei sunt foarte buni în anumite domenii, pentru că și-au dobândit niște skill-uri acolo. Ar fi foarte buni, de exemplu, în agricultură sau în construcții. Dar, evident, trebuie să le oferim și stabilitate.
Mai ales că, totuși, în România, salarizarea a crescut destul de mult și e la un nivel relativ sus în Europa. Deci nu mai vorbim despre salarii mici sau foarte mici. Însă omul vrea stabilitate.
Și, nu în ultimul rând, cineva trebuie să le arate și partea aceasta de „real news”, ca să spun așa. Pentru că circulă foarte multe fake news-uri. Și omul, când se uită pe rețelele de socializare, pentru că televiziunea, din păcate, a scăzut destul de mult peste tot în lume, nu doar în România – și în special pe TikTok, vede tot felul de informații false.
Așa ajunge să trăiască într-o realitate paralelă și spune: „Doamne, nu mă întorc, că uite ce se întâmplă în țară”. Dar lucrurile nu sunt așa. Iar atunci când vine o săptămână acasă, în iulie sau august, își dă seama că, de fapt, s-au mai schimbat lucruri. Și școala arată altfel. Poate chiar mai bine decât în țara în care trăiește el.
Toate aceste aspecte trebuie incluse într-un pachet. Ba chiar mai mult: o problemă reală este reintegrarea copiilor acestora în sistemul nostru educațional”, a explicat Victor Ionescu, expert în politici publice pentru zona de tineret și românii de pretutindeni.
