Președintele Agenției Naționale pentru Romi, Iulian Paraschiv, atrage atenția că, în ciuda strategiilor asumate de instituții, incluziunea romilor avansează lent, din cauza persistenței unor mentalități adânc înrădăcinate.
El subliniază că tema drepturilor minorităților rămâne de actualitate, mai ales în contextul internațional tensionat, unde poate fi folosită inclusiv ca justificare pentru acțiuni agresive.
„Întâlnesc tema asta a discuției în toate întâlnirile pe care le-am dat, de exemplu, cu studenți, nu doar romi, ci și studenți majoritari, și ne întreabă: „Dar de ce să existe locuri speciale pentru romi? De ce să vă numiți romi și să nu vă numiți în continuare țigani? De ce toate aceste lucruri?”
Există o explicație cât se poate de simplă. În România și în Europa, minoritatea romă continuă să fie cea mai nepopulară minoritate.
Dacă termenul de „țigan”, până și în Oxford Dictionary, la termenul de „gipsy”, echivalentul pentru „țigan”, desemnează populația venită din nord-vestul Indiei, cu tenul închis la culoare, până de curând, în Dicționarul Explicativ al Limbii Române, termenul de „țigan” era echivalentul pentru „persoană cu apucături rele”.
S-au schimbat lucrurile, în dicționar nu mai avem această terminologie, această accepțiune definită în acest context. Însă, la nivelul mentalului colectiv, există această provocare.”, a explicat Iulian Paraschiv, președintele Agenției Naționale pentru Romi.
„Și aveți programe sau guvernul investește tocmai pentru a modifica această percepție?”, a întrebat Bogdan Chirieac.
„Sunt încercări, însă… ați punctat foarte, foarte bine. Vorbim despre o mentalitate. Eu cred că mentalitatea nu se poate schimba de pe o zi pe alta. Ceea ce putem schimba sunt percepțiile.
Da, guvernul are în această direcție niște direcții clare, există strategii asumate la nivelul instituțiilor, se și întâmplă niște lucruri, însă nu la nivelul la care ne-am dori. Este nevoie de un efort comun.
Spuneam că pe agenda publică, atât în plan național, dar mai ales în context european, după ce a apărut și războiul de agresiune al Rusiei la adresa Ucrainei, prioritățile au fost cu totul altele, și sunt în continuare cu totul altele, și așa trebuie să fie.
Însă, uitându-ne tocmai la acest tip de criză și la efectele generate, inclusiv la nivelul societății românești, putem constata cum acest subiect al minorităților, în general, chiar și felul în care, de exemplu, Rusia a justificat în prima fază actul de agresiune, aducând în prim-plan elemente care țin de respectarea drepturilor unei minorități, populația rusofilă de pe teritoriul ucrainean, a fost folosit ca argument pentru intervenția lor armată, pentru agresiunea lor.
Deci, iată cum, inclusiv acum, în România zilelor noastre, vedem cum, în spațiul public, cel puțin în cel online, că ăsta este adevăratul spațiu public, acest subiect rămâne relevant.”, a explicat Iulian Paraschiv.
