Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, consideră că, în ceea ce-l priveşte pe candidatul independent Călin Georgescu, organele de anchetă trebuie să-şi facă treaba şi „dacă până acum n-au reuşit, în sfârşit au început să se mişte”.
„Nu vreau să comentez mai mult acţiunea Procuraturii, fiindcă nu cunosc detaliile şi nu este treaba mea să comentez. Am văzut că acuzaţiile aşa în mare, am citit în presă, sunt din cele mai grave.
Şi de aceea eu cred că un singur lucru putem să facem noi, oamenii politici, să nu intervenim, să nu ne amestecăm, să nu comentăm această anchetă şi să aşteptăm rezultatul anchetei. Nu pot să spun altceva decât: organele de anchetă să-şi facă treaba. Dacă până acum n-au reuşit, în sfârşit au început să se mişte”, a declarat Kelemen Hunor la Parlament.
El a spus că nu doreşte să intre în speculaţii şi a adăugat că acţiunea de astăzi a fost „o surpriză”.
„În ceea ce priveşte finanţarea campaniilor electorale, în anumite state, inclusiv în Statele Unite, dacă finanţarea campaniilor electorale este dincolo de lege, este infracţiune. E cea mai gravă, una dintre cele mai grave infracţiuni legate de campanii electorale se duce spre finanţare.
La noi lucrurile sunt un pic mai diferite decât în alte state, dar da, e o acuzaţie foarte gravă. Dar nu vreau să comentez eu dacă va putea, nu va putea. Oricum a fost o surpriză pentru toată lumea şi pentru mine acţiunea de azi. Şi nu avem alte detalii, nu comentăm mai mult decât să-şi facă treaba anchetatorii, aşa cum scrie în carte”, a adăugat liderul UDMR.
Kelemen Hunor: Deciziile CCR trebuie respectate
Kelemen Hunor a mai spus că hotărârile CCR trebuie respectate şi, totodată, instituția trebuie să fie consecventă.
„Nu ştiu dacă va exista o contestaţie, nu ştiu dacă va exista o candidatură. Sunt lucruri despre care astăzi eu nu pot să discut, fiindcă nu am datele necesare. Un singur lucru pot să vă spun, Curtea trebuie să fie consecventă.
Şi trebuie să fim conştienţi că este o instituţie fundamentală şi trebuie să apărăm Curtea, indiferent dacă ne plac deciziile Curţii. Au fost multe decizii în trecut cu care eu nu am fost de acord, dar am respectat, alte decizii cu care am fost de acord, dar o Curte Constituţională şi orice magistratură trebuie să fie consecventă”, a mai transmis preşedintele UDMR.
Întrebat dacă ar fi nevoie de o nouă şedinţă a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, care să desecretizeze eventual noi rapoarte ale serviciilor de informaţii pentru a face lumină în acest caz, el a răspuns: „Nu ştiu dacă există rapoarte noi. Dacă există, nu ştiu. Asta va decide preşedintele Bolojan. Eu cred că, cunoscându-l pe Ilie Bolojan, dacă va considera că e nevoie de o şedinţă a CSAT-ului, va convoca foarte repede, nu peste două luni, nu peste două săptămâni. Nu am discutat aceste aspecte cu Ilie Bolojan astăzi, dar aşa cum îl ştiu, în momentul în care el consideră că va fi necesară o şedinţă, o va convoca, nu va sta pe gânduri”.
În ceea ce priveşte necesitatea constituirii unei comisii de anchetă parlamentară sau cel puţin să fie chemaţi şefii serviciilor de informaţii pentru a da lămuriri în acest sens, Kelemen Hunor spune că „un control parlamentar mai întărit trebuie”.
„Şi asta înseamnă să fie aproape săptămânal, bilunar, lunar, discuţii în Comisia de Control a celor două servicii şi, bineînţeles, acel control trebuie să fie mult mai aprofundat decât am avut până acum”, a adăugat el.
Călin Georgescu a fost adus miercuri la Parchetul General cu o maşină a Poliţiei, pentru a fi audiat într-un dosar legat de finanţarea campaniei electorale. Acesta a fost oprit în trafic de poliţişti şi dus cu mandat la Parchet.
După ce a coborât din maşina Poliţiei, Călin Georgescu nu a dorit să răspundă întrebărilor jurnaliştilor, el deplasându-se cu ajutorul unor cârje.
Miercuri dimineaţa, procurorii de la Parchetul General au efectuat 47 de percheziţii pe raza judeţelor Sibiu, Mureş, Timiş, Ilfov şi Cluj, într-un dosar legat de finanţarea campaniei electorale, constituirea unei organizaţii cu caracter fascist, rasist ori xenofob, precum şi promovarea cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid, scrie Agerpres.
