Părinții se confruntă deseori cu situații delicate în relația cu proprii copii. De multe ori, adulții vor să facă totul perfect, deși acest lucru este imposibil. Acest lucru determină ca între cele două părți să apară tensiuni și neînțelegeri.
Important este ca adulții să înțeleagă că perfecțiunea nu este necesară pentru a crește un copil echilibrat și fericit. De fapt, iubirea, răbdarea și disponibilitatea de a învăța din greșeli reprezintă „cheia succesului”. De aceea, felul în care vorbim cu copiii noștri poate să îi înalțe sau, dimpotrivă, să le limiteze potențialul. Acest subiect a fost dezbătut pe larg de către specialista în arta comunicării, Teodora Mețiu. Ea a fost invitată la emisiunea „Părinți Prezenți” de la DCNews, unde a discutat alături de moderatoarea Loredana Iriciuc despre diferite probleme pe care le întâmpină părinții în relația lor cu copiii.
Teodora Mețiu a explicat modul în care un părinte trebuie să comunice cu propriul copil, fără a-l face să se simtă o persoană lipsită de încredere, implicit un viitor adult care consideră că nu este „bun de nimic”. A certa în mod constant un copil, spune aceasta, nu face decât diminuarea încrederii de sine.
„De ce îi certăm? Îi certăm constant… Părinții care ajung zilnic să-i facă observații, prin care notează greșeala copilului, vreau să știe de la mine că nu fac altceva decât să-i slăbească încrederea în sine zi de zi. Acum să dăm și soluția… Cum să ne exprimăm nemulțumirile? Pentru că – Slavă Domnului – ei ne dau o groază de momente în care nu putem fi chiar mulțumiți. – Teodora Mețiu
Părinții trebuie să își exprime zilnic mulțumirile față de copiii lor
Teodora Mețiu a oferit alternative la obișnuita activitate a părinților de a-și certa copiii. Ea a menționat importanța aprecierii zilnice în relația părinte-copil, considerând-o ca fiind un „combustibil” emoțional esențial. Atunci când copilul se simte valorizat constant, va putea gestiona mai ușor criticile și observațiile, fără să-și piardă încrederea în sine.
„Prima regulă este să-mi exprim toate mulțumirile legate de el. Să nu treacă zi din viața mea, ca părinte – că am timp, că n-am timp, că ajung la 10 seara și-l prind abia în pat – în care eu să nu-i spun ceva de bine despre el. Ori că e frumos – încearcă să n-o repeți pe asta cu Ești cel mai frumos din lume, pentru că am auzit că ne place. Noi ne vedem copiii cei mai frumoși din lumea asta. Hai să variem, pentru că e mai mult decât frumusețe. – Am auzit că ai luat nota 9 la geografie. Excelent, mami! Sunt tare mândră de tine!
Astăzi îl vezi că și-a aranjat o păpușă altfel în cameră. De obicei o găseai pe jos. Vai, mami, ai pus-o la loc! Bravo, iubirea lui mama! Spune-i ceva de bine în fiecare zi. Că ai ce să-i spui. Știi de ce? Pentru că, în felul acesta, noi îi umplem combustibilul de bine copilului. Așa încât, când vine mami și spune: – E cam dezordine în cameră. Hai, hai să strângem! Când vine mami și spune ceva de rău, copilul are o saltea pe care să cadă de bine, încât răul ăsta nu-l face să se înece, să se sufoce.”, a spus Teodora Mețiu.
Noi, în schimb, de multe ori spunem: Nu-i spun binele ăsta! I-am spus că e frumos, i-am spus că e deștept. Știe deja că eu cred asta despre el! Nu, nu! Nu știe! Sau și dacă știe, pe el nu-l deranjează să știe în fiecare zi. Nu există om pe lumea asta care să nu fie înnebunit în a fi adorat de ceilalți. Toți ceilalți suntem înnebuniți să fim adorați de ceilalți. De aceea, reacționăm atât de dur la critică. Cu aceasta avem o relație de groază. Pe cât suntem înnebuniți să fim adorați de ceilalți, pe atât suntem de îngroziți să nu fim criticați de ceilalți.” – Teodora Mețiu
„Dacă tu vrei miere de la albine, de ce dărâmi stupul?”
Dacă părintele adoptă un ton critic sau autoritar, copilul poate ajunge să își pună la îndoială propriile abilități. În acest mod, el poate deveni nesigur pe sine. În schimb, prin încurajare și sprijin emoțional, părintele contribuie la formarea unui adult echilibrat, capabil să își exprime opiniile și să facă alegeri asumate. Totuși, spune Teodora Mețiu, există destule situații când părinții greșesc în relația lor cu copiii.
„Or părintele ce face când îi subliniază copilului greșeala? De obicei, împachetează spusul lui într-o critică. Am o vorbă împrumutată care spune așa: Păi dacă tu vrei miere de la albine, de ce dărâmi stupul de albine? Cum poți să-ți iei borcanul de miere dacă tu-l dărâmi în fiecare zi?
Critica asta face: dărâmă stupul de miere de la care tot eu, părinte, mă duc și zic: Vreau 10 la matematică! Păi stai, măi, un pic! Că de trei zile îi tot explici, de fapt, câte nu face bine. După care ai pretenția să-ți vină cu borcanul cu miere. N-avem de unde. Ai doborât stupul! Tu, mamă, tu, tată. Dacă vrei miere, ține-l în picioare. Și atunci cum o fac? Apreciindu-l. Dă-i apreciere copilului tău în fiecare zi pentru ca, atunci când vine momentul să-i subliniezi o greșeală, el să fie mult mai deschis să o primească.”, a mai spus specialista în arta comunicării
Felul în care părintele își exprimă ideile față de copil, aspect esențial în relația dintre cele două părți
Specialista în arta comunicării a mai subliniat faptul că părinții nu trebuie să includă anumite cuvinte „conflictuale” în relația lor cu copiii. Expresiile care folosesc cuvinte precum „niciodată” și „nimic” îi fac pe cei mici să se simtă nefolositori, lipsiți de încredere.
A doua regulă, când îl cert: Ai grijă ce spui! Dacă folosesc cuvinte conflictuale, cum le numesc eu… ca „niciodată”, „nimic”. Tu niciodată nu-ți faci curat în cameră! Dacă mă întrebi pe mine, acest „niciodată” nu ar trebui să mai existe, pentru că nu poți să-l probezi. În realitate, nu există că un om nu face „niciodată” „nimic”. Așa ceva nimeni n-ar putea proba în fața unei instanțe judecătorești. Nici măcar dragul nostru copilaș nu cred că niciodată nu și-a făcut curat în cameră. Ba de gura ta – și tot a făcut-o! „Niciodată”, din start, îl scoate din minți și pe un adult, darămite pe un copilaș.
„Nimic” – Nu faci nimic toată ziua! Faptul că el butonează acolo și totuși, în jocurile alea, dincolo de distracție, mă gândesc și sper, că îl mai învață câte ceva, îi dă o agilitate. Undeva se întâmplă și niște progrese, nu numai probleme vin din cauza acestor gadgeturi. El tocmai ce a avut o victorie într-un joc. Pentru el asta nu e nimic?! Se chinuie de o săptămână să treacă nivelul următor și tu vii și-i spui că nu face nimic. Adică că-i un bou! Că pierde vremea! Că toată agilitatea câștigată într-o săptămână tu i-o anulezi cu acest „nimic” Și el ce să zică?! El, în timp, va crede că nu face nimic și că este un adult de nimic.”, a mai transmis Teodora Mețiu.