Cu două zile înainte de noul an, în Coreea de Sud a avut loc o tragedie. Un avion al companiei sud-coreene Jesu-Air, care venea din capitala Thailendei, Bangkok, s-a izbit de un zid de la capătul pistei.
Pilotul avionului anunțase că a lovit un stol de păsări și nici trenul de aterizare nu s-a deschis. Cum s-a întâmplat acest lucru în mod concret este încă un mister pentru că cele două cutii negre ale avionului nu au mai înregistrat în cele patru minute de dinaintea impactului. Din cei 181 de pasageri au mai rămas în viață doar doi.
Pilotul Cezar Osiceanu a explicat, în cadrul interviurilor DCNews, care poate fi experiența din cockpit într-o astfel de situație.
„Cultura asiatică nu se potrivește prea bine cu aviația, dintr-un anumit motiv. În cultura asiatică, șeful este șef și nimeni nu poate să-i conteste deciziile, iar aviația se bazează pe principiul că cine vede, strigă. Astfel, dacă un comandant greșește, copilotul este obligat să-i atragă atenția.
În cazul accidentului (din Coreea de Sud), echipajul a făcut mai multe greșeli, iar una dintre ele poate fi observată în imagini, și anume faptul că nu au utilizat flapsurile la 40 de grade la aterizare. Flapsurile, în astfel de situații, ajută la reducerea vitezei, deoarece, fără trenul de aterizare, trebuie să aterizezi pe burtă. Un avion de mari dimensiuni care aterizează astfel trebuie să fie cât mai stabilizat, iar flapsurile la 40 de grade asigură o distanță mai mică de rulaj datorită vitezei mai mici la aterizare. Dacă flapsurile nu sunt complet deschise, viteza va fi mult mai mare, iar distanța de rulaj va crește.
De asemenea, instalațiile de la sol care manipulează avioanele ar fi putut fi defecte, dar problema devine și mai delicată având în vedere că, la două zile distanță după această catastrofă, un alt avion al aceleași companii a avut o problemă similară cu trenul de aterizare. De această dată, au reușit să rezolve problema prin aplicarea unei proceduri de urgență”, spune pilotul.
Cezar Osiceanu care are o experineță de zbor de zeci de ani este de părere că modelele aeronavelor precum cea implicată în acest incident nefericit au ajuns la sfârșitul erei lor pentru că încep să fie depășite din punct de vedere tehnologic.
„Avionul Boeing 737, care are 58 de ani, a ajuns la un end tehnologic. Avionul dispune de un checklist imens, mult mai gros decât o carte, care conține o mulțime de proceduri de urmat în caz de probleme. Deși ar putea fi extrem de dificil să urmezi aceste proceduri într-o situație de urgență, compania a încercat să le simplifice, folosind un sistem de tabletă montat pe geamul din dreapta la copilot și pe stânga la comandant. În acest fel, un pilot care nu zboară poate citi checklist-ul pentru cel care zboară. Însă acest lucru poate fi problematic, deoarece pilotul care citește checklist-ul trebuie să se întoarcă constant pentru a căuta informațiile necesare, ceea ce întârzie reacțiile în momentele critice. Un checklist de avarie pentru trenul de aterizare, de exemplu, poate conține până la 16 comenzi care trebuie executate rapid”, spune acesta.
