Actorul și politicianul Mircea Diaconu, fost profesor la Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „Ion Luca Caragiale” din București, a discutat în platoul DC News TV despre fenomenul punga cu pungi, un simbol cultural al românilor. Iată ce dezvăluie colectarea pungilor despre poporul nostru.
„Punga era un obiect cu importanță, având o semnificație aparte la vremea aceea. Dacă te întâlneai cu cineva pe stradă, fie că ieșeai din casă sau te plimbai, iar o cunoștință venea din față, primul lucru pe care îl făceai nu era să te uiți în ochii lui, ci la pungă”, a povestit actorul Mircea Diaconu.
Fenomenul punga cu pungi, un simbol cultural românesc
În aproape fiecare gospodărie românească, se găsește adesea o cutie, un sertar sau chiar un colț dedicat pungilor de plastic strânse de-a lungul timpului. Această colecție, cunoscută cu drag drept „punga cu pungi”, a devenit un simbol cultural distinctiv, depășind rolul practic de a stoca pungile de cumpărături.
Într-o discuție la DC News TV, Mircea Diaconu a vorbit despre cât de valoroase erau pungile în trecutul recent al României și cum s-a schimbat percepția asupra lor în prezent.
„Punga occidentală avea valoarea sa. Existau shopuri de tot felul și anumiți oameni care aveau acces la shop. Iar când te duceai să cumperi ceva de la shop, primeai o pungă de acolo. Deci, pungile intrau, totuși, într-un fel în țară. După care, circulau, că aici e problema. Acum, punga se aruncă. Se folosește, se aruncă.
Înainte, punga conta foarte mult. Apărea cadoul pentru un medic, la ziua cuiva… altceva era dacă puneai cadoul într-o pungă cu inscripții occidentale”, a precizat Diaconu.
„Pungile occidentale aveau valoarea lor în sensul acesta. Deci existau pe piață. Nu trebuia să fie și Carrefourul însuși în România ca o pungă de asta să existe”, a continuat el.
„Nu plecai de acasă fără o pungă în buzunar”
Subliniind importanța pungilor în viața de zi cu zi, moderatorul Val Vâlcu a remarcat că românii obișnuiau să nu plece de acasă fără o pungă în buzunar, pregătiți pentru orice eventualitate.
„Doamnele, mai ales, în gențile lor minunate și speciale, aveau, de regulă, o pungă”, a intervenit politicianul Mircea Diaconu.
„Era refolosită, se punea la uscat?”, a întrebat Val Vâlcu.
„Da, se spălau… asta am văzut cu ochii mei. Înșirate rufe la uscat și pungi cu valoare, nu pungi banale. Pungile simple, nu, alea nu”, a răspuns Diaconu.
Comerțul cu pungi
„Circula și un fel de comerț, un comerț paralel, în zona asta gri, să-i spunem; cei care reușeau să iasă peste graniță: marinari, piloți de avioane, se mai lucra la petrol în Africa… Și ei puneau în circulație diverse obiecte de acest fel. Dar și actorii circulau…”, a spus Vâlcu.
„Sigur, veneau cu ele (cu pungi – n.r.)”, a completat actorul.
