În cadrul conferinței „UPGRADE ROMANIA: Impactul marilor investiții ale anului 2024”, organizată de DC Media Group și moderată de Mihai Ciobanu la DC News TV, Adrian Chesnoiu, președinte al Comisiei de Agricultură din Senat și fost ministru al Agriculturii, a discutat despre evoluția investițiilor în sectorul agricol și provocările întâmpinate de fermieri și procesatori.
Fondurile europene și programele guvernamentale au accelerat investițiile în agricultură
Adrian Chesnoiu a subliniat că investițiile în agricultură s-au accelerat datorită fondurilor europene și programelor guvernamentale:
„Investițiile în acest sector s-au accelerat, chiar dacă nu se văd foarte rapid. Cam tot ce am avut la dispoziție din partea Uniunii Europene ca fonduri destinate agriculturii și ramurilor conexe au fost absorbite. Mai mult decât atât, Guvernul a venit întotdeauna cu programe complementare care să vizeze interconectarea ramurilor de producție primară cu cele din procesare astfel încât să avem cât mai multe produse finite.”
Fermierii trebuie apreciați pentru riscul asociat activității
„Problema principală o reprezintă faptul că investițiile în general într-un astfel de sector durează destul de mult. În general apare o anumită ruptură între industria alimentară – cei care procesează materiile prime agricole – și fermierii – cei care le produc – pentru că producția primară în agricultură durează destul de mult.
Am declarat de multe ori că fermierilor poate ar trebui să le facem statui. Un om care se împrumută sau are anumite economii ale familiei pe care le investește în pământ, așteaptă nouă luni să recolteze, dacă recoltează, pentru că traversăm poate cel mai greu an agricol din ultimii 20-30 de ani, și nu are capacitatea financiară să poată să integreze acea producție în procesare”, a adăugat fostul ministru în intervenția din platoul DC News TV.
Potențialul agricol al României și exportul de materii prime
România are un potențial agricol considerabil, producând mai mult decât necesarul de consum intern:
„România are 9,6 mil. de hectare de teren arabil, iar producțiile principalelor culturi sunt cam de două-trei ori mai mari decât necesarul de consum intern. Luăm exemplul grâului: aici avem un necesar de consum de 4-4,5 mil. tone pe an și producem într-un an bun 11 mil. tone, deci aproape de trei ori mai mult.
Mulți întreabă de ce exportăm permanent materii prime… pentru că producem mai mult decât consumăm. Ce trebuie cu adevărat să facem – și am început procesul din 2017, fiind puțin blocat în 2019-2021 – este să facem cât mai multe capacități de producție și, în general, ele să fie unități mari de producție care să poată fi competitive într-o piață liberă europeană.”
Hipermarketurile au condiții stricte de contractare
Adrian Chesnoiu a subliniat importanța unităților mari de producție, combinate cu manufactură specială, pentru ca România să fie competitivă pe piața europeană:
„Nu o să putem fi competitivi pe o piață europeană dacă avem făbricuțe mici și multe. Dau exemplul din domeniul lactatelor: mulți se întreabă de ce am luptat atât de mult în 2022 în dialogul cu Comisia Europeană ca să ridicăm plafonul de investiții la procesare de la 2,5 mil. euro la 15 mil. euro, pe când eram la Ministerului Agriculturii.
Unitățile mici ar trebui să se adreseze produselor manufacturate care să fie comercializate pe o piață locală sau regională proximă. Conceptul acesta european al proximității se regăsește în foarte multe domenii, uitați-vă la Franța, uitați-vă la Italia, sunt state care au agroturism sau au aceste manufacturi de produse agricole care se adresează în primul rând proximității.
Unitățile mici ar trebui să se adreseze produselor manufacturate care să fie comercializate pe o piață locală sau regională proximă. Pe de altă parte, produsele comerciale, industriale, care să poată să reziste mai mult pe raft, să poată avea acces în hipermarketuri fiindcă impun o serie de condiții ca acea marfă să fie prezentă pe rafturile lor și care să intre într-un comerț european, poate chiar global.”
Strategia de succes pe care poate paria România
„Nu vei putea concura cu o fabrică de 3-5 mil. euro când ai o fabrică mică de lactate făcută cu investiție de 300.000 euro, pentru că acela te face necompetitiv pe viață din prețul etichetei. Atunci am avut această abordare bisectorială în care am încercat să îndreptăm producătorii din domeniul agroindustrial spre zona locală, cea a produselor tradiționale, cu gust, cu care noi am fost obișnuiți, care sunt puțin mai scumpe, dar nu rezistă mult pe raft, dar pe care le preferă o mare parte a consumatorilor români.
Este și cealaltă parte a produselor comerciale, industriale, care să poată să reziste mai mult pe raft, să poată avea acces în hipermarketuri fiindcă impun o serie de condiții ca acea marfă să fie prezentă pe rafturile lor și care să intre într-un comerț european, poate chiar global. Aici cred că este marea cheie, iar la vremea respectivă am promovat această strategie de schimbare a mentalității guvernamentale în ceea ce înseamnă producția și productivismul”, a conchis Adrian Chesnoiu.
