În cadrul emisiunii „DC Edu” de la DC News TV, prof. univ. dr. Sorin Ivan și prof. univ. dr. Dumitru Borțun au discutat despre conceptul de post-adevăr și impactul acestuia asupra societății contemporane.
Dialogul a abordat problemele generate de proliferarea fake news-ului, deep fake-ului și dezinformării, subliniind criza valorilor comune și dificultatea construirii unui consens.
Prof. univ. dr. Sorin Ivan a subliniat complexitatea epocii post-adevăr:
„Trăim în epoca post-adevăr, un concept foarte complicat care trebuie explicat. În această epocă vorbim de fake news, deep fake, dezinformare, intoxicare sau manipulare. Ce ni se întâmplă? Cum putem rezista într-un cadru în care nu mai avem un adevăr să spunem mediat și acceptat de noi toți?
Nu vorbesc de marile adevăruri, mă gândesc la viața noastră imediată. Adevărul nostru nu mai este acceptat de toți: fiecare are adevărul său.”
Adevărul absolut nu a existat niciodată
„În realitate, n-a existat niciodată un adevăr acceptat pe toți. Numai că publicurile, care nu se numeau așa pe vremea aceea, erau mult mai mari. Atunci puteai trăi chiar o viață întreagă cu iluzia că toată lumea gândește ca tine. Te simțeai între oameni egali, care împărtășesc aceleași valori, care au aceleași idealuri de viață și te simțeai în siguranță. Incertitudinea era mică, stresul era mic, fiindcă se trăia într-o siguranță iluzorie. Nu era de fapt un singur adevăr”, a explicat prof. Borțun.
Publicuri sau comunități?
Profesorul Dumitru Borțun a continuat, subliniind importanța crescută a comunicării în era post-adevăr:
„Comunicarea nu avea un impact atât de mare, fiindcă nici importanța sa nu era atât de mare cum este astăzi, când este vitală. Post-adevărul este epoca în care adevărul nu mai este considerat un raport de adecvare sau echivalență între enunțuri și o realitate obiectivă, ci un raport de echivalență între enunțuri și realitatea subiectivă.
Vorbim de adaptarea unei reprezentări sau a unei percepții la propriile mele sentimente, așteptări, dorințe, valori. De aici avem mai multe adevăruri, dar nu chiar la nivelul fiecărui individ. Este vorba despre culturi și subculturi.”
„La ora actuală prinde tot mai mult noțiunea de comunități în loc de publicuri. Avem tot mai multe publicuri și care își dispută adevărurile. Oamenii nu mai cred într-un adevăr mare, un adevăr al clasei dominante. Este o mare pierdere pentru construirea de consens sau cooperări. Dacă nu ai consens, ai conflicte”, a mai punctat profesorul Dumitru Borțun.
Filozofia idealului comun și consensul
Prof. univ. dr. Sorin Ivan a adus în discuție exemplul biblic al Turnului Babel, subliniind importanța unui adevăr comun pentru realizări colective: „Oamenii din Vechiul Testament când au construit Turnul Babel au avut un adevăr comun, au vrut să-i demonstreze lui Dumnezeu puterea lor, au ajuns la consens și au fost cenzurați. Putem da nenumărate exemple din istorie de opere comune bazate pe un adevăr.”
Borțun a încheiat subliniind importanța unui ideal comun pentru unitate și cooperare: „Este foarte important ce spuneți, vorbim de filozofia scopului comun și nu poți să vorbești de unitate, de înțelegere, fără să ai scopuri comune. Ori scopul comun nu poate să apară decât dacă ai un ideal comun, iar idealul rezultă din valori comune”.
