Senatorul Robert Cazanciuc, ministru al Justiției între 2013 și 2015 în Guvernul Victor Ponta, a răspuns întrebărilor privind Cartierul Justiției din București.
Acesta a participat la emisiunea Laurei Duță de la DC News TV intitulată Culisele Justiției, difuzată săptămânal, lunea, de la 16:00.
Care este planul pentru Cartierul Justiției de pe Bulevardul Unirii
„Esplanada de pe Bulevardul Unirii a fost aleasă din mai multe motive. Este un teren de 11 hectare, care are pe mijloc două hectare și jumătate de fundații. Acolo, Nicolae Ceaușescu a vrut să facă un ansamblu de clădiri publice denumit «Cântarea României». În diagonală față de cartier se află Tribunalul București, cea mai mare instanță din România. În continuarea Tribunalului se află Biblioteca Națională, o instituție de cultură, după care urmează Opereta Română.
Conceptul celor 11 hectare a fost de a avea în primă parte un Cartier al Justiției, în mijloc o sală de concerte pentru Festivalul George Enescu și, eventual, clădiri culturale în celălalt capăt. Ar fi fost un triunghi de cultură și justiție.
Am pornit de la ideea de a avea nu o singură clădire, ci un spațiu deschis în care oamenii să nu simtă că sunt opresați de o chestie mare, neagră, care te apasă, și nu ai nicio șansă acolo. Trebuie să fie un fel de open space, în care oamenii să vină cu deschidere”, a explicat Cazanciuc la DC News TV.
Fenomen apărut în toată țara: soluții mai bune în clădirile noi
„Am și spus că acest proiect nu este de agenție imobiliară. Încearcă să seteze o stare de spirit. În mandatul meu de ministru am vizitat toate tribunalele din România, am inaugurat multe Palate de Justiție, în 2014 am pus bazele unui proiect pe care se lucrează și astăzi pentru investiții în instanțe și parchete în toate județele.
La final de mandat am lăsat un proiect de investiții și îmi aduc aminte că la Iași am fost la un an de la inaugurarea noului Palat de Justiție pentru a vorbi cu avocații, cu judecătorii. Avocații mi-au spus că s-a schimbat complet starea de spirit. Dacă înainte erau supărați permanent, erau tracasați, aveau spații mici, înghesuială, în noua clădire judecătorii erau singuri sau doi în birou, după cum voiau, sălile arătau altfel, au trecut la formulă electronică.
S-a schimbat întreaga atmosferă și soluțiile pronunțate s-au schimbat, atitudinea s-a schimbat. Au simțit cumva că sunt respectați și ei. Am spus că noi am făcut investiția, dar am cerut și ceva înapoi societății”, a conchis juristul.
