Ministrul Energiei, Sebastian Burduja a fost prezent miercuri în platoul DCNews pentru a vorbi despre provocările care preocupă o țară întreagă în pragul iernii.
România are un mix energetic diversificat, totuși un moment de impas cum a fost cel din această vară, când consumul în creștere a arătat în mod cert că, cel puțin deocamdată, suntem în continuare dependenți de cărbunele produs în bazinele carbonifere din sudul țării, ne-a demonstrat că trebuie să nu renunțăm la această alternativă.
Eficientizarea centralelor pe cărbune
În interviul de astăzi, Bogdan Chirieac l-a întrebat pe ministrul Energiei despre tranziția la energia curată, cum rămâne cu această resursă amplu disputată, în contextul în care multe state europene, printre care Germania amână închiderea unităților de producție a energiei electrice alimentate cu cărbune, din același motiv, lipsa unei resurse reziliente.
”Cred că am dat un semnal prin finalizarea Grupului 5 Rovinari. După 10 ani de zile și 100 milioane de euro s-a terminat modernizarea la cele mai noi standarde de eficiență și de mediu, cât se poate, pe producția de lignit. Avem în sistemul energetic național 330 MW, producție în bandă, pe care contăm iarna asta și eu sper să contăm niște ani de acum înainte”, a declarat ministrul.
Cărbune vs fotovoltaice și eoliene
Sebastian Burduja a prezentat și motivația expusă oficialilor europeni pentru menținerea acestor resurse. Este una simplă, producția de energie din sistemele fotovoltaice și eoliene nu este, cel puțin în acest moment, una care să asigure alimentarea constantă.
„Argumentul nostru în fața Comisiei Europene pentru decalarea termenelor de închidere a grupurilor pe cărbune este că noi nu putem să punem altceva în loc. Nu putem să punem în loc doar panouri fotovoltaice sau panouri eoliene pentru că este o diferență fundamentală între producție în bandă și producție intermitentă. Un grup pe cărbune îți produce tot timpul când ai nevoie, un panou fotovoltaic sau o centrală eoliană, doar când bate soarele ori când bate vântul”.
